Comuna Cornea este situata in partea  de sud-est a judetului Caras-Severin, in partea mediana a culoarului depresionar Caransebes-Mehadia, ce face parte din culoarul tectonic Timis-Cerna-Bistra. Este o depresiune tipic intramontana marginita de Muntii Cernei in est si Muntii Semenicului in vest. Aceasta depresiune tipic intramontana se individualizeaza net in raport cu unitatile limitrofe montane prin întreaga ei configuratie si prin ansamblul caracterelor fizico si limitrofe economic-geografice. Versantul rasaritean este mult mai extins decat cel vestic si se compune din pante, care in general, inclina invers decât inclinarea stratelor. Pe el apar vai scurte, cu caracter obsecvent, dar care nu se materializează bine in relief din cauza duritătii reduse a rocilor (formatiuni sarmatiene si panoniene). Versantii sunt afectati de teren si ogase torentiale.

        Râurile, in marea lor majoritate, izvorăsc din unitatile montane limitrofe si isi indreapta cursul spre sud. Sursele de alimentare sunt din ploi, din topirea zapezilor si din apele subterane. Principalele rauri care strabat comuna Cornea sunt Mehadica si Luncavita. Mehadica este o vale cu caracter subsecvent si are latimea  cea mai mare in aval de localitatea Crusovat (unde lunca  ajunge cativa zeci de metri).

        Relieful, roca de solificare, clima, apele si vegetatia, prin particularitatile lor de alcatuire regionala si aspect de manifestare locala, au conditionat aparitia anumitor tipuri de soluri. Pe teritoriul comunei Cornea tipurile de sol predominante sunt: brune, argiloiluvial luvice si brune acide (preluvosoluri, luvosoluri si districambosoluri, conform noii taxonomii din 2003). Pe terasele de lunca ale raurilor Mehadica si Luncavita, pe depozite recente se dezvolta soluri aluviale.

        Din punct de vedere geologic se intalnesc formatiuni geologice alcatuite din depozite sedimentare atribuite sarmatianului (conglomerate, pietrisuri, marne, argile), panonianului (pietrisuri, nisipuri) si cuaternarului (pietrisuri, nisipuri) si mai putin sisturi cristaline. Cristalinul danubian este intalnit in fundament si pe bordure estica (Piatra Elisovei) fiind alcatuit din sisturi filitoase cenusii, sisturi sericitoase, micasisturi, gnaise.

Temperatura medie anuala se situeaza in jurul valorii de 9 grade C. Pentru luna cea mai rece din an (ianuarie) temperatura medie este de -2 grade C, iar pentru cea mai calda (iulie) valoarea medie este de 19 grade C.

        Datorita influentei maselor de aer umede si relative calde din vest si nord – vest, frecventa zilelor de iarna nu depaseste cifra de  30 – 40. Numarul zilelor cu temperaturi mai mari de 0 grade C ajung la valoarea de 300 anual.

Precipitatiile medii anuale insumeaza valori de 825 mm, crescand insa spre rama muntoasa, mai moderat catre Muntii Semenicului si mai evident spre Muntii Cernei. Cele mai insemnate cantitati de precipitatii cad in lunile mai si iunie iar cele mai scazute in decembrie – februarie.

        Trasaturile invelisului vegetal sunt conditionate de variatia caldurii si umiditatii in functie de latitudine si altitudine. Complexitatea factorilor geologici, geomorfologici, climatici cat si interventia factorului antropic, au determinat o vegetatie variata ca specii si asociatii pe fondul general al padurilor de foioase (subzona gorunului si fagului). Pe langa speciile de gorun (Quercus petraea) se intalnesc si alte specii de quercinee (Quercus ceris, Quercus frainetto, Quercus robur) sau arbusti: Crataegus monogyna, Rossa canina, Prunus spinosa, Malus sylvestris (mar paduret), Cornus mas (cornul), Tillia cordata (ulm) etc. In apropierea localitatii Cuptoare, pe versantul nordic al Dealului Cracul Mic exista o plantatie de Pinus Nigra avand o vechime de peste 90 de ani.

        Pe langa vegetatia de padure exista pajisti secundare care castiga areal datorita activitatilor antropice. In cadrul acestor pajisti se intalnesc specii de germinee (Agrostis tenuis, Festuca retensis, Cinosaurus cristasus, Poa pratensis), leguminoase (Trifolium repens, Genista tinctoa), specii mezofile (Cicherium intylus, Trogopagon orientalis, Chrysopogon gryllus) etc.

        In paduri fauna este compusa din mistret ( Sus scrofa), lup (Canis lupis), vulpe (Vulpes vulpes), iepure (Lepus europeus), pisica salbatica (Felis silvestris), veverita (Sciurus vulgaris). Se intalnesc reptile: sarpele de alun (Coronella austriaca), sarpele de padure (Elaphe longisima). Pasarile sunt reprezentate de: Dendrocopos major, Parus crenileus, Certhia familiaris, Turdus merula.

        In locurile uscate si insorite, pe dealurile cu vegetatie ierboasa si tufarisuri, la liziera padurilor si in raristi, cu pietre, mai rar poate fi intalnita vipera cu corn (Vipera ammodytes ammodytes).

        Pajistile secundare sunt formate din fauna alcatuita din soarecele de camp, soparla de camp, gusterul, dihorul, iepurele de camp.